Definizione di un telescopiu astronomicu (binocoli)
Un telescopiu astronomicu o binoculu astronomicu hè un strumentu otticu utilizatu per aiutà l'ochju à vede chjaramente l'uggetti celesti cum'è stelle, pianeti, satelliti, ecc. Ancu s'è a dimensione di l'uggetti celesti hè assai grande, a distanza trà l'uggetti celesti hè assai luntana, cusì chì quandu sò osservati cù l'ochju, l'uggetti celesti parenu chjuchi. Un telescopiu astronomicu funziona per ingrandà l'imagine di l'uggetti celesti in modu chì possinu esse visti chjaramente cù un telescopiu. Mata.
Tipi di telescopi astronomichi
Ci sò parechji tippi di telescopi astronomichi, cumpresi i telescopi rifrattori è i telescopi riflettenti. I telescopi rifrattori, cunnisciuti ancu cum'è telescopi kepleriani, sò custituiti da dui tippi. lente convessa chì sò posti à e duie estremità di u tubu. A lente convessa chì hè più luntana da l'ochju di l'osservatore hè chjamata lente obiettiva, mentre chì a lente convessa chì hè più vicina à l'ochju hè chjamata lente oculare. Per pruduce una maghjina chjara di un ughjettu celeste, a superficia di a lente obiettiva deve esse grande. Fà lenti di grande diametru hè difficiule, dunque a dimensione di i telescopi rifrattori ùn hè micca assai grande. I telescopi assai grandi sò generalmente telescopi riflettenti. I telescopi riflettenti utilizanu specchiu concavu cum'è un specchiu obiettivu.
Questu articulu si cuncentra nantu à a discussione di i telescopi astronomichi rifrattori o telescopi kepleriani.
Cumu funziona un telescopiu astronomicu rifrattore
Un telescopiu astronomicu rifrattore hè custituitu da duie lenti cunvesse. A lente convessa chì hè più luntana da l'ochju di l'osservatore hè chjamata lente obiettiva, mentre chì a lente convessa chì hè più vicina à l'ochju di l'osservatore hè chjamata lente oculare o oculare. A distanza di un oggettu face chì l'angulu furmatu trà l'oggettu è a lente obiettiva sia assai chjucu. Dunque, a lente obiettiva funziona per avvicinà l'imagine à a lente oculare in modu chì l'angulu diventi più grande. A lente oculare funziona per ingrandà l'angulu in modu chì l'imagine furmata nantu à a retina diventi più grande.
A distanza trà l'ughjettu è a lente obiettiva hè assai luntana è hè cunsiderata infinita. Cum'è spiegatu in l'articulu nantu à e lenti cunvesse, se l'ughjettu hè assai luntanu o infinitu, l'imagine serà esattamente à u puntu focale di a lente obiettiva. Questa imagine hè reale, invertita è di dimensione ridutta. Siccome l'imagine hè à u puntu focale di a lente obiettiva, a distanza trà l'imagine è a (e) lente obiettiva hèob') hè a listessa chè a lunghezza focale di a lente obiettiva (fob).
L'imagine prodotta da a lente obiettiva hè reale è hè dunque percepita cum'è un ughjettu da a lente oculare. Sè l'ochju hè in accomodazione minima, l'imagine furmata da a lente oculare hè infinitamente luntana. Cum'è spiegatu in u tema imagine di lente convessa, affinchì l'imagine furmata da a lente oculare sia infinitamente luntana, l'imagine reale prudutta da a lente obiettiva è cunsiderata cum'è un ughjettu da a lente oculare, in più d'esse à u puntu focale di a lente obiettiva, deve esse ancu à u puntu focale di a lente oculare. Cusì si pò cunclude chì u puntu focale di e duie lenti obiettive è u primu puntu focale di a lente oculare coincidenu, cum'è mostratu in l'imagine. Quandu a lunghezza focale di a lente oculare (fok) hè a listessa chè a distanza di l'imagine vera da a lente di l'oculare (sok) tandu l'imagine finale furmata da a lente oculare hè virtuale, invertita, ingrandita è infinitamente distante. Una distanza d'imagine infinita ùn significa micca chì a dimensione di l'imagine hè infinita.
Basatu annantu à l'imagine è a spiegazione sopra, si pò cunclude chì a distanza trà a lente obiettiva è a lente oculare di un telescopiu simplice = a lunghezza di u telescopiu simplice = a lunghezza focale di a lente obiettiva (fob) + lunghezza focale di a lente oculare (fok).
Sè l'ochju s'accomoda à u massimu, l'imagine furmata da a lente oculare hè in u puntu vicinu à l'ochju nurmale o circa 25 cm davanti à a lente oculare, induve a distanza di l'imagine (s)ok') hè più chjuca chè a lunghezza focale di a lente oculare (fok). A distanza di l'imagine furmata da a lente oculare (sok') hè più chjuca chè a lunghezza focale di a lente oculare (fok) affinchì l'imagine sia virtuale è invertita. Una spiegazione più cumpleta pò esse studiata in u tema formula di u telescopiu stellare.
Ingrandimentu tutale di i telescopi astronomichi
L'imagine di un ughjettu vistu à traversu un telescopiu astronomicu hè più grande quandu hè osservatu da un ochju cù una accomodazione minima o da un ochju cù una accomodazione massima ? Chì hè megliu aduprà cum'è lenti obiettive è oculari, una lente convessa cù una grande lunghezza focale o una lente convessa cù una piccula lunghezza focale ? Queste dumande ponu esse risposte dopu avè studiatu. formula di u telescopiu stellare.