Definizione di Specchiu Convessu
Un tipu di specchiu adupratu in a vita di tutti i ghjorni hè un specchiu cunvessu. Un specchiu cunvessu hè un specchiu chì hà una forma curva, induve a superficia di u specchiu chì riflette a luce si curva in avanti.
Aduprà
Sè avete mai vistu un specchiu retrovisore di motocicletta o di vittura, probabilmente cunniscite l'usi di ogni ghjornu di i specchi cunvessi. Sò usati cum'è specchi retrovisori perchè l'imagine ch'elli producenu hè più chjuca, permettendu un campu di vista più largu. Oltre à a dimensione più chjuca di l'imagine, tutte l'imagine prodotte sò virtuali o immaginarie. Per piacè studiate l'argomentu. imagine speculare convessa per chiarificà a vostra capiscitura.
Puntu focale
Sè a superficia di un specchiu chì riflette a luce hè di fronte à un ughjettu assai luntanu, cum'è u sole, allora u fasciu di luce emessu da u sole serà parallelu à l'asse principale di u specchiu, cum'è mostratu in a figura sottu. L'asse principale hè una linea imaginaria perpendiculare à u centru di a superficia di u specchiu.
Quandu tocca una superficia di specchiu, ogni fasciu di luce o raghju di luce ubbidisce lege di riflessione di a luceTutti i raggi riflessi parenu vene da u puntu focale di u specchiu cunvessu (F). In altre parolle, u puntu focale hè u puntu d'imagine di un ughjettu chì hè assai luntanu da a superficia di u specchiu è sta imagine hè virtuale.
Lunghezza focale
A lunghezza focale (f) hè a distanza trà u puntu focale (F) è a superficia di u specchiu. U puntu C hè u centru di a curvatura di u specchiu. A lunghezza focale di u specchiu hè f (lunghezza focale = f = FQ) è u raghju di curvatura di u specchiu hè r (raghju di curvatura = r = CQ = CP).
U raghju incidente tocca u specchiu in P è hè poi riflessu da u specchiu, induve u raghju riflessu pare vene da u puntu focale F. A linea punteggiata CP hè linea nurmaleU raghju incidente è u raghju riflessu ubbidiscenu à a lege di riflessione di a luce induve l'angulu d'incidenza (θ) hè uguale à l'angulu di riflessione (θ) è questu angulu hè uguale à l'angulu di u triangulu PCQ (θ). L'angulu di u triangulu PCQ hè uguale à l'angulu di u triangulu CPF, dunque u triangulu PFC hè un triangulu equilateru. Siccomu u triangulu PFC hè un triangulu equilateru, allora a lunghezza di PF hè uguale à a lunghezza di CF. Supponendu chì a larghezza di u specchiu hè più chjuca di u raghju di curvatura di u specchiu cunvessu, dunque a lunghezza di PF hè cunsiderata uguale à a lunghezza di FQ. Siccomu CF = PF è PF = FQ, allora CQ = 2 CF = 2 FQ. CQ = r = raghju di curvatura di u specchiu è FQ = f = lunghezza focale di u specchiu. Cusì si pò cunclude chì u raghju di curvatura di u specchiu (r) = 2 x lunghezza focale (f) di u specchiu. Matematicamente:
r = 2 f o f = r / 2
Ombra
I specchi concavi ponu furmà imagine reali è virtuali, mentre chì i specchi convessi ponu furmà solu imagine virtuali. A furmazione di l'imagine di un ughjettu da un specchiu convessu hè stata spiegata in dettagliu in u tema imagine speculare convessa.
L'ombra di Maya
Quandu a luce chì vene versu a superficia di u specchiu hè riflessa, a direzzione di a luce riflessa pare vene da u puntu focale di u specchiu è da u centru di a curvatura di u specchiu. Siccomu a luce ùn passa micca daretu à u specchiu, l'imagine furmata hè ombra virtuale o fantasmaSè vo piazzate u schermu in una pusizione induve si trova l'imagine virtuale, ùn apparerà nisuna ombra nant'à u schermu.