15 Discussioni nantu à l'onde sonore
1. L'affermazione curretta riguardu à a lege di a riflessione di u sonu hè...
A. U sonu incidente, a linea nurmale è u sonu riflessu si trovanu in u listessu pianu, l'angulu d'incidenza hè più chjucu chè l'angulu di riflessione
B. u sonu incidente, a linea nurmale è u sonu riflessu si trovanu nantu à una linea, l'angulu d'incidenza hè listessu chè l'angulu di riflessione
C. U sonu incidente, a linea nurmale è u sonu riflessu si trovanu in u listessu pianu, l'angulu d'incidenza hè listessu chè l'angulu di riflessione
D. U sonu incidente, a linea nurmale è u sonu riflessu si trovanu in u listessu pianu, l'angulu d'incidenza ùn hè micca listessu chè l'angulu di riflessione
Discussione
U sonu è a luce sò onde, una di e so caratteristiche hè chì subiscenu riflessione. A lege di a riflessione dice chì:
1. L'onda incidente, l'onda riflessa è a linea nurmale si trovanu in un pianu.
2. L'angulu d'incidenza hè listessu chè l'angulu di riflessione
A risposta curretta hè C.
2. L'internu di una scatula di altoparlante o di un altoparlante attivu hè generalmente rivestitu di lana di vetru o schiuma. Questu hè destinatu à...
A. u sonu diventa più forte
B. ùn si verifica alcuna vibrazione
C. ùn si verifica alcuna risonanza
D. ùn si verifica micca eco
Discussione
A lana di vetru o a schiuma hè elastica, dunque funziona per smorzà e vibrazioni causate da l'onde sonore, riducendule è eliminendule cusì. Se e vibrazioni sò ridotte è eliminate, u sonu diminuisce ancu è sparisce. Se ùn sò micca smorzate, l'onde sonore ponu esse riflesse da i muri di l'altoparlanti, pruvucendu echi. L'echi sò soni riflessi intesi simultaneamente cù u sonu originale, mentre chì e riverberazioni sò soni riflessi intesi dopu à u sonu originale.
A lana di vetru hè ancu aduprata cum'è smorzatore di sonu in i studii musicali rivestendu i muri interni di u studiu musicale cù lana di vetru.
A risposta curretta hè D.
3. U sonu ùn pò micca viaghjà à traversu…
A. oggetti solidi
B. liquidu
C. gasu
D. vacuum
Discussione
L'onde sonore anu bisognu di un mezu per viaghjà da un locu à l'altru. I mezi attraversu i quali l'onde sonore ponu viaghjà sò solidi, liquidi è gasi. U sonu ùn pò micca viaghjà in u vacuum perchè ùn ci hè micca mezu per ch'ellu possi viaghjà.
A risposta curretta hè D.
4. I soni audiosonichi anu una frequenza di...
A. 10 Hz – 20 Hz
B. 20 Hz – 40 Hz
C. 20 kHz – 40 kHz
D. 20 Hz – 20 kHz
Discussione
L'onde sonore audiosoniche sò onde sonore chì ponu esse intese da l'omu è anu una frequenza trà 20 Hertz è 20.000 Hertz.
Oltre à l'audiosonic, ci sò i termini infrasononic è ultrasononic.
L'onde sonore infrasoniche sò onde sonore cù una frequenza inferiore à 20 Hertz, induve stu sonu pò esse intesu da animali cum'è grilli, serpenti, cani, squali.
L'onde sonore ultrasoniche sò onde sonore cù una frequenza superiore à 20.000 Hertz, induve stu sonu pò esse intesu da animali cum'è i pipistrelli.
A risposta curretta hè D.
5. Di i seguenti mezi, l'onde sonore viaghjaranu più velocemente in...
A. aluminiu
B. aria
C. gasu di carbone
D. alcolu
Discussione
L'onde sonore sò onde longitudinali chì si propaganu à traversu a materia, ch'ella sia gassosa, liquida o solida. Siccome si propaganu à traversu un mezu, a velocità di l'onde sonore dipende da e proprietà di u mezu chì attraversanu. A velocità di l'onde sonore hè direttamente proporzionale à u modulu elasticu di u mezu è inversamente proporzionale à a densità di u mezu. Questu significa chì più grande hè u modulu elasticu di u mezu, più grande hè a velocità di l'onde sonore, è più bassa hè a densità di u mezu, più grande hè a velocità di l'onde sonore.
L'ordine di densità di l'uggetti da u più grande à u più chjucu hè l'aluminiu (solidu), l'alcolu (liquidu), u gasu di carbone (gas) è l'aria (gas). L'aria hà una densità più chjuca dunque a velocità di propagazione di l'onde sonore in l'aria hè più grande.
A risposta curretta hè B.
6. I soni chì anu una frequenza regulare sò chjamati...
A. suspiru
B. dentum
C. tonu
D. eco
Discussione
I soni cù frequenze regulari sò chjamati toni.
A risposta curretta hè C.
7. Tonu grida forte davanti à una alta scogliera. Qualchi secondi dopu, si sente un'ecu, u sonu riflessu di a so voce. Sè Tonu registra l'intervallu di tempu trà l'ecu è u so gridu, è cunnosce a velocità di u sonu in l'aria in quellu mumentu, pò aduprà u sonu riflessu per determinà...
A. altezza di a scogliera sopra u livellu di u mare
B. a distanza di a scogliera da induve Tonu hà gridatu
C. a zona di a parete di a scogliera versu a quale Tono si dirige
D. umidità intornu à a scogliera
Discussione
Ogni sonu o rumore si move in l'aria, dunque a velocità di u sonu hè a listessa chè a velocità di u muvimentu di l'aria. Sè l'intervallu di tempu trà l'ecu è u gridu hè cunnisciutu, allora l'intervallu di tempu (t) per chì u sonu viaghji da induve Tono hà gridatu à a scogliera hè cunnisciutu. Sè a velocità di u sonu in l'aria hè cunnisciuta (v), allora a velocità di u sonu (v) hè cunnisciuta. Cusì, aduprendu a formula velocità (v) = distanza (s) / tempu (t), a distanza trà a scogliera è induve Tono hà gridatu hè cunnisciuta.
A risposta curretta hè B.
8. Fate attenzione à a seguente dichjarazione!
1. Per misurà a prufundità di u mare
2. Per aumentà a frequenza di u sonu
3. Per misurà a distanza trà dui lochi
4. Aumentà l'amplitude di u sonu
I benefici di u sonu riflessu ponu esse spiegati in a dichjarazione numeru…..
A. 1 è 2
B. 1 è 3
C. 2 è 3
D. 3 è 4
Discussione
Sè a velocità di u sonu (v) in l'aria hè cunnisciuta, allora cunnoscendu l'intervallu di tempu (t) trà u sonu è u sonu riflessu, si pò calculà a distanza (s) trà dui lochi, per esempiu a distanza trà a superficia di u mare è u fondu marinu (prufundità di u mare).
A risposta curretta hè B.
9.
Fighjate a foto! In questa attività, Ali pò sente a voce d'Ani perchè...
A. U sonu viaghja à traversu u vacuum
B. U sonu viaghja à traversu u filu
C. U sonu ùn pò micca viaghjà per l'aria
D. Frequenza sottu à 20 Hz
Discussione
Ali pò sente a voce d'Ani perchè u sonu viaghja à traversu u filu.
A risposta curretta hè B.
10. Una campana elettrica hè sunata in un cilindru di vetru sigillatu. Dopu, l'aria da u cilindru hè gradualmente pompata fora finu à ch'ella sia cumpletamente viota. U sonu di a campana diventa sempre più debule, è infine, hè cumpletamente inaudibile. Questu accade perchè...
A. U sonu si propaga hà bisognu di un mezu
B. U sonu hè smorzatu da u materiale di vetru
C. U sonu hè realizatu cù u vetru
D. A frequenza di u sonu di a campana hè inferiore à 20 Hz
Discussione
U sonu hà bisognu di un mezu per viaghjà da un locu à l'altru. U mezu attraversu u quale u sonu pò viaghjà pò esse solidi, liquidi o gasi.
Sè l'aria hè pompata fora cumpletamente, tandu ùn ci hè micca aria in u cilindru chjusu. Sè ùn ci hè micca aria, u sonu ùn pò micca propagassi fora di u cilindru chjusu chì cuntene a campana elettrica chì hè a fonte di u sonu.
A risposta curretta hè A.
11. Un'onda sonora hè lanciata in mare è u sonu riflessu hè ricevutu dopu à 5 secondi. Sè a velocità di u sonu in mare hè 1500 m/s, allora a prufundità di u mare misurata hè...
A. 7.500 m
B. 3.750 m
C. 300 m
Profondità 150 m
Discussione
Hè cunnisciutu chì:
Tempu di andata è ritornu = 5 secondi
Intervallu di tempu trà l'andata o u ritornu (t) = 5 / 2 = 2,5 secondi
Velocità di u sonu in u mare (v) = 1500 m/s
Dumandatu: A prufundità di u mare chì hè stata misurata
Risposta:
Formula di velocità o distanza:
v = s / t o s = vt
A prufundità di u mare hè:
s = vt = (1500 m/s)(2,5 s) = 3750 metri
A risposta curretta hè B.
12. Una fonte sonora viaghja à una velocità di 2.500 m/s, se a frequenza hè 500 hertz, allora a lunghezza d'onda di u sonu hè...
A. 0,2 metri
B. 5 metri
C. 100 metri
D. 500 metri
Discussione
Hè cunnisciutu chì:
Velocità di a fonte sonora (v) = 2500 m/s
Frequenza di u sonu (f) = 500 Hertz
Quistione: Lunghezza d'onda di u sonu (λ)
Risposta:
Formula di velocità di propagazione di l'onda:
v = f λ
2500 = (500)(λ)
λ = 2500 / 500
λ = 5 metri
A risposta curretta hè B.
13. Qualchissia colpisce un gong vicinu à una scogliera. Dopu à 1,2 seconde, u sonu si sente rimbalzà. Sè a velocità di u sonu in l'aria hè 340 m/s, a distanza trà a scogliera è u battitore di gong hè….
A. 170 m
B. 204 m
C. 340 m
Profondità 408 m
Discussione
Hè cunnisciutu chì:
L'intervallu di tempu (t) per chì u sonu viaghji da u battitore di gong à a scogliera è dopu torna à u battitore di gong = 1,2 seconde
L'intervallu di tempu (t) per chì u sonu viaghji da u battitore di gong à a scogliera = ½ (1,2 secondi) = 0,6 secondi
Velocità di u sonu in l'aria (v) = 340 m/s
Quistione: A distanza trà a scogliera è u battitore di gong
Risposta:
A formula per a velocità di propagazione di u sonu:
v = s / t o
s = vt
Descrizzione di a formula: v = velocità di u sonu, s = distanza percorsa, t = tempu di viaghju
A distanza trà a scogliera è u battitore di gong hè:
s = vt
s = (340 m/s)(0,6 s)
s = 204 metri
A risposta curretta hè B.
14. Un studiente si trova vicinu à una scogliera à 850 metri di distanza, po grida. U sonu riflessu di u gridu si sente dopu à 5 secondi. A velocità di u sonu in l'aria hè….
A. 350 m/s
B. 340 m/s
C. 335 m/s
D. 330 m/s
Discussione
Hè cunnisciutu chì:
Distanza (s) di u studiente da a scogliera = 850 metri
L'intervallu di tempu (t) per chì u sonu viaghji da u studiente à a scogliera è dopu torna à u studiente = 5 secondi
L'intervallu di tempu (t) per chì u sonu viaghji da u studiente à a scogliera = ½ (5 secondi) = 2,5 secondi
Quistione: A velocità di u sonu in l'aria
Risposta:
Velocità di u sonu in l'aria:
v = s / t
v = 850 metri / 2,5 secondi
v = 340 m/s
A risposta curretta hè B.
15. Una nave emette onde sonore in u fondu marinu. Dui secondi dopu, l'onde sonore sò riflesse da u fondu marinu. Sè a velocità di u sonu in l'acqua di mare hè 1400 m/s, a prufundità di u mare in quellu locu hè….
A. 700 metri
B. 1.050 metri
C. 1.400 metri
D. 1.800 metri
Discussione
Hè cunnisciutu chì:
A velocità di u sonu (v) in l'acqua di mare = 1400 m/s
L'intervallu di tempu (t) per chì u sonu viaghji da a nave à u fondu marinu è dopu torna à a nave = 2 secondi
L'intervallu di tempu (t) per chì u sonu viaghji da a nave à u fondu marinu = ½ (2 secondi) = 1 secondu
Quistione: A velocità di u sonu in l'aria
Risposta:
Prufundità di u mare o distanza di a nave à u fondu marinu:
s = vt
s = (1400 m/s)(1 s)
s = 1400 metri
A risposta curretta hè C.
Fonte di a dumanda:
Dumande d'esame naziunale di scienze di u liceu/liceu islamicu