A lingua cum'è un sistema simbolicu
A lingua hè una di e capacità umane più distintive. Attraversu a lingua, l'omu pò trasmette idee, custruisce relazioni suciali, trasmette cunniscenze è sviluppà a cultura di generazione in generazione. Tuttavia, a lingua hè più cà una semplice cullezzione di parolle parlate o scritte. A lingua funziona cum'è un sistema simbolicu: un mecanismu di segni chì rapprisentanu qualcosa di esternu, sò spartuti da i membri di una sucietà è sò guvernati da certe regule. Capisce a lingua cum'è un sistema simbolicu ci aiuta à capisce perchè a lingua hè efficace, perchè pò dà nascita à malintesi è perchè a lingua cambia continuamente cù e dinamiche suciali.
1. Capisce i simboli è a so relazione cù a lingua
Un simbulu hè qualcosa chì rapprisenta qualcosa d'altru. In a vita di tutti i ghjorni, simu familiarizati cù i simbuli: una luce rossa significa stop, un core significa amore, o una bandera simbulizeghja l'identità naziunale. I simbuli diventanu significativi perchè ci hè un accordu suciale chì face chì a ghjente li capisca più o menu in u listessu modu.
In lingua, i simbuli principali sò e parolle (sia sonore sia scritte). Per esempiu, a sequenza sonora /a-ir/ o a scrittura "acqua" rapprisenta u cuncettu di un liquidu chjaru chì bevemu è usemu ogni ghjornu. A parolla stessa ùn hè micca acqua; hè solu un marcatore. Ciò chì sta parolla si riferisce hè un cuncettu o un ughjettu in u mondu reale. Questa hè l'essenza di a lingua cum'è sistema di simboli: a relazione trà a forma linguistica è u significatu hè rapprisentativa, micca identica.
2. Arbitrariu: perchè i simbuli linguistichi ùn sò micca "naturali"
Una di e caratteristiche impurtanti di i simbuli in a lingua hè a so natura arbitraria. Questu significa chì ùn ci hè micca una cunnessione naturale è ubligatoria trà una forma sonora è un significatu particulare. Perchè u liquidu chì bevemu hè chjamatu "aria" in indonesianu, "acqua" in inglese è "acqua" in francese? Ùn ci hè nisuna ragione naturale per chì unu sia più currettu; tutti nascenu da un accordu storicu in a cumunità di parlanti.
Sta natura arbitraria hà duie cunsequenze maiò. Prima, a lingua pò esse assai diversa. Ogni cumunità pò creà i so propri simbuli. Siconda, a lingua pò cambià: s'è una cumunità accetta di cambià l'usu di una parolla particulare, quellu simbulu pò cambià di significatu o di forma. Tuttavia, micca tutti l'elementi linguistichi sò cumpletamente arbitrarii. Ci sò ancu elementi iconichi (chì s'assumiglianu) o onomatopeichi, cum'è "cuccu", "meong" o "kring", ancu s'è questi sò sempre influenzati da i costumi di ogni lingua.
3. A lingua cum'è sistema: ci sò regule è relazioni trà l'elementi
A lingua hè chjamata sistema simbolicu perchè i so simboli ùn sò micca indipendenti. Anu strutture è regule chì guvernanu cumu i simboli sò disposti per creà significatu. Queste regule abbraccianu parechji livelli.
A prima hè a fonologia, u sistema sonoru di una lingua. Per esempiu, in indonesianu, u sonu /ng/ pò cumparisce à a fine di e parolle cum'è "kambing", mentre chì in altre lingue ci sò diverse restrizioni. I soni sò più cà simplici soni; sò simbuli chì differenzianu u significatu. "Batu" hà un significatu diversu da "baku" per via di una sola differenza sonora.
A seconda hè a morfologia, vale à dì cumu si formanu e parolle. L'indonesianu usa affissi per creà novi significati, cum'è "tulis" chì diventa "menulis", "tulisan" o "penulisan". L'affissi sò simbuli supplementari chì furniscenu informazioni, per esempiu, nantu à l'attore, u prucessu o u risultatu.
U terzu hè a sintassi, e regule per urganizà e parolle in frasi. "Manghju risu" hè differente da "Rice eats me" perchè l'ordine affetta u significatu. A sintassi permette à i picculi simbuli (parole) di furmà simbuli più grandi (frasi) cù significati più cumplessi.
Quartu hè a semantica (significatu) è a pragmatica (significatu in cuntestu). Semanticamente, una frase pò esse chjara, ma pragmaticamente, pò avè un significatu differente. A frase "Face assai caldu quì" puderia esse simplicemente infurmazione, o puderia esse una dumanda indiretta per apre a finestra.
4. U significatu nasce da e cunvenzioni suciali è da i cuntesti culturali.
Siccomu a lingua hè un sistema di simbuli accunsentiti, u significatu hè strettamente ligatu à e cunvenzioni suciali. E parolle "voi" è "vostru" si riferiscenu tramindui à a persona cù a quale parlate, ma i so significati suciali sò diversi: "voi" si sente più formale è educatu. In diverse regioni o cumunità, a scelta di e parolle pò indicà vicinanza, statutu, o ancu attitudine.
Inoltre, a lingua hè furmata da a cultura. Parechji simbuli linguistichi incapsulanu l'esperienze cullettive di una sucietà. Per esempiu, i termini di parentela in indonesianu (micca chjaru, zia, fratellu maiò, surella minore) dimustranu l'impurtanza di e relazioni familiari. In altri cuntesti, una lingua pò avè un riccu vucabulariu specializatu in campi specifici, cum'è termini agriculi, marittimi o tecnologichi, adattati à i bisogni di i so parlanti.
5. Simbuli linguistichi è pussibuli malintesi
Siccomu i simbuli linguistichi sò arbitrarii è dipendenu da e cunvenzioni, i malintesi ponu nasce facilmente se e cunvenzioni sò incoerenti o u cuntestu hè differente. Una parola pò avè più di un significatu (polisemia). A parola "testa" pò significà una parte di u corpu, un capu ("direttore"), o a parte anteriore di qualcosa ("testa di una lettera"). Senza cuntestu, u simbulu pò esse ambiguu.
I malintesi nascenu ancu da e differenze di sfondate suciale è di sperienza. Una frase cunsiderata nurmale in un gruppu pò esse cunsiderata maleducata o scortese in un altru. In a cumunicazione digitale, u prublema hè ancu più cumplicatu da l'invisibilità di l'intonazione è di l'espressioni facciali. Dunque, a ghjente spessu aghjunghjenu punteggiatura, scelte di parolle specifiche, o ancu adesivi per aiutà à trasmette sfumature. Questu dimostra chì i simbuli linguistichi trasmettenu micca solu informazioni ma ancu emozioni, attitudini è relazioni.
6. A lingua cum'è un sistema di simboli pruduttivu è creativo
U vantaghju di a lingua cum'è sistema simbolicu hè a so natura produttiva. L'umani ponu creà nuove frasi chì ùn sò mai state dette prima, eppuru sò sempre capite. Pudemu dì: "Dumani leghjeraghju u libru chì aghju appena compru in u magazinu vicinu à a mo casa", è l'altri capisceranu perchè spartemu u listessu sistema di simboli è regule.
Sta produttività permette a nascita di a creatività: puesia, rumanzi, umore, slogan è metafore. A metafora stessa hè a prova chì a lingua trascende u significatu litterale. A frasa "u tempu hè soldi" ùn significa micca chì u tempu hè letteralmente soldi, ma piuttostu un simbulu per trasmette chì u tempu hà valore è deve esse adupratu cun saviezza.
7. Cambiamenti di lingua: i simbuli sò sempre in muvimentu
Cum'è un sistema suciale, a lingua hè in costante evoluzione. I significati di e parolle ponu cambià. A parola "virale", una volta assuciata à a biologia, hè oghje cumunemente aduprata per u cuntenutu chì si sparghje largamente nant'à Internet. Emergenu nove parolle, quelle vechje spariscenu, è i stili linguistichi cambianu cù a tecnulugia è e tendenze di cumunicazione.
Sti cambiamenti dimustranu chì i simbuli linguistichi campanu in a sucietà. À misura chì i stili di vita cambianu, a lingua s'adatta per pudè rapprisintà e nove realità. Termini cum'è "upload", "game", "selfie" o "daring" sò esempi di i sforzi di a lingua per custruisce novi simbuli per risponde à i bisogni di i tempi.
Penutup
Cunsiderà a lingua cum'è un sistema simbolicu ci permette di capisce chì a lingua hè u risultatu di cunvenzioni suciali cumplesse. E parolle è e frasi ùn sò micca simplici sequenze di soni o lettere, ma piuttostu simbuli chì rapprisentanu cuncetti, oggetti, sentimenti è relazioni trà e persone. A lingua funziona perchè hà regule, perchè hè spartuta è perchè hè sempre aduprata in un cuntestu socioculturale specificu. À u listessu tempu, a natura simbolica di a lingua a rende flessibile, creativa è in costante cambiamentu. Capendu sta dimensione simbolica, pudemu cumunicà più efficacemente, esse più sensibili à u cuntestu è apprezzà megliu a diversità linguistica cum'è riflessione di a diversità umana stessa.