Teoria eticii situaționale

Teoria eticii situaționale Etica este adesea înțeleasă ca un set de principii care îi ajută pe oameni să distingă între acțiunile corecte și cele greșite. Cu toate acestea, în viața de zi cu zi, judecățile morale nu sunt întotdeauna la fel de simple ca „asta este bine” sau „asta este rău”. Există multe circumstanțe care fac ca o acțiune să pară corectă într-o situație, dar greșită în alta. … Află mai multe

Conceptul de moralitate în etica deontologică

Conceptul de moralitate în etica deontologică Moralitatea este una dintre cele mai fundamentale teme ale filosofiei etice, deoarece se referă la întrebarea: ce face ca o acțiune să fie corectă sau greșită? O abordare extrem de influentă pentru a răspunde la această întrebare este etica deontologică. Spre deosebire de abordările care evaluează moralitatea pe baza consecințelor, etica deontologică subliniază faptul că moralitatea în primul rând... Află mai multe

Semnificația nihilismului conform lui Nietzsche

Semnificația nihilismului conform lui Nietzsche Nihilismul este unul dintre cele mai faimoase cuvinte cheie din filosofia lui Friedrich Nietzsche. Cu toate acestea, acest termen este adesea înțeles greșit ca însemnând pur și simplu „a crede în nimic”, „viața este goală” sau „orice este permis pentru că nu există moralitate”. Pentru Nietzsche, nihilismul nu este pur și simplu un pesimism personal, ci un fenomen mai larg în cultura occidentală: o condiție istorică în care... Află mai multe

Kant și teoria frumuseții estetice

Kant și teoria estetică a frumuseții Immanuel Kant (1724–1804) este unul dintre cei mai influenți filozofi din istoria gândirii occidentale. Este cunoscut pe scară largă pentru lucrările sale majore de epistemologie și etică, dar contribuțiile sale la estetică - în special teoria frumuseții - nu sunt mai puțin importante. În Critica judecății (1790), Kant a formulat un cadru estetic care încearcă să... Află mai multe

Conceptul de existență conform lui Heidegger

Conceptul de ființă conform lui Heidegger Martin Heidegger (1889–1976) a fost unul dintre cei mai influenți filosofi ai secolului XX, în special prin lucrarea sa Sein und Zeit (Ființă și timp, 1927). În această carte, Heidegger a pus ceea ce considera a fi cea mai fundamentală, dar și cea mai uitată întrebare din istoria filosofiei occidentale: ce înseamnă „ființă” sau „existență” (Being/Sein)? Spre deosebire de tradiția metafizică… Află mai multe

Conceptul de existență conform lui Heidegger

Conceptul de ființă conform lui Heidegger Martin Heidegger (1889–1976) a fost unul dintre cei mai influenți filosofi ai secolului XX, în special prin lucrarea sa Sein und Zeit (Ființă și timp, 1927). În această carte, Heidegger a pus ceea ce considera a fi cea mai fundamentală, dar și cea mai uitată întrebare din istoria filosofiei occidentale: ce înseamnă „ființă” sau „existență” (Being/Sein)? Spre deosebire de tradiția metafizică… Află mai multe

Conceptul de etică conform lui Al Farabi

Conceptul de etică conform lui Al-Farabi Al-Farabi (d. 950 d.Hr.) a fost unul dintre marii filozofi din tradiția islamică clasică, adesea numit „Al doilea învățător” după Aristotel. Această poreclă reflectă influența puternică a gândirii grecești - în special a logicii și filosofiei practice - asupra operelor sale. Cu toate acestea, Al-Farabi nu s-a limitat doar la a copia Aristotel sau Platon; el a interpretat și dezvoltat ideile lor într-un cadru adecvat... Află mai multe

Critica moralității de către Nietzsche

Critica moralității de către Nietzsche Friedrich Nietzsche este unul dintre cei mai influenți și controversați filozofi din istoria gândirii moderne. Este cunoscut pentru critica sa tranșantă la adresa fundamentelor moralității occidentale - în special a moralității creștine și a moștenirii filosofiei morale care pune accentul pe datorie, egalitate și autocontrol ca fiind cele mai înalte virtuți. Pentru Nietzsche, moralitatea dominantă în Europa modernă nu este ceva... Află mai multe

Pragmatismul și teoria adevărului

Pragmatismul și teoriile adevărului Pragmatismul este una dintre cele mai influente școli filosofice din tradiția modernă a gândirii, în special în Statele Unite. Accentul său principal nu este pus pe căutarea adevărului ca ceva „pur” și detașat de viață, ci mai degrabă pe modul în care ideile operează în experiența umană. În pragmatism, valoarea unei idei este testată prin consecințele sale practice: dacă ajută... Află mai multe

Teoria adevărului în epistemologie

Teoria Adevărului în Epistemologie Introducere Epistemologia este o ramură a filosofiei care examinează cunoașterea: ce este, cum este dobândită, limitele sale și măsura în care poate fi justificată. În cadrul epistemologiei, discuția despre adevăr ocupă o poziție crucială, deoarece cunoașterea este în general înțeleasă ca o credință adevărată și justificată. Cu toate acestea, întrebarea „ce este adevărat?” nu este... Află mai multe