Tehnici de resuscitare cardiopulmonară
Resuscitarea cardiopulmonară (RCP), cunoscută pe plan internațional sub numele de Resuscitare cardiopulmonară (RCP), reprezintă o serie de măsuri de prim ajutor efectuate atunci când o persoană suferă un stop respirator și/sau cardiac. Această afecțiune poate apărea din cauza unui atac de cord, sufocare, înec, accidente, șoc electric sau complicații ale anumitor boli. În situații de urgență, RCP este o tehnică crucială, deoarece poate menține fluxul sanguin oxigenat către creier și organele vitale până la sosirea ajutorului medical profesionist. Acest articol discută tehnica generală de RCP, etapele implicate în implementarea acesteia și punctele importante de reținut.
Definiția și scopul resuscitarii cardiopulmonare (RCP)
RCP își propune să înlocuiască temporar funcția unei inimi și a plămânilor opriți. Când inima nu mai pompează sânge, alimentarea cu oxigen a creierului este întreruptă. În aproximativ 4-6 minute fără oxigen, riscul de leziuni cerebrale permanente crește dramatic. Prin urmare, o acțiune rapidă este esențială. RCP ajută la menținerea circulației sângelui prin compresii toracice și, în unele cazuri, ajută la administrarea oxigenului prin respirații de salvare.
În practică, resuscitarea cardiopulmonară (RCP) nu „reînvie” întotdeauna victima în mod direct, ci crește șansele de supraviețuire ale victimei până la primirea unor tratamente suplimentare, cum ar fi defibrilarea sau terapia intensivă.
Principii de siguranță de bază înainte de a oferi ajutor
Înainte de a efectua resuscitarea cardiopulmonară (RCP), salvatorii trebuie să ia în considerare propria siguranță, siguranța victimei și mediul înconjurător. Evitați efectuarea salvării în zone periculoase, cum ar fi linii electrice expuse în apropiere, zone de incendiu sau trafic intens, fără măsuri de siguranță. Acest principiu este adesea rezumat în conceptul de „salvator sigur, victimă sigură, mediu sigur”.
Primul pas recomandat este evaluarea reacției victimei. Strigați tare, atingeți ușor umărul victimei și observați orice reacție, cum ar fi deschiderea ochilor sau mișcarea. Dacă victima nu răspunde, rugați imediat pe altcineva să apeleze serviciile de urgență și să localizeze un DEA (defibrilator extern automat), dacă este disponibil.
Recunoașterea stopului cardiac și a stopului respirator
Semnele de stop cardiac și respirator la adulți includ, în general:
1. Inconștient sau lipsit de reacție.
2. Nu respiră normal (pot apărea gâfâieli sau respirație șuierătoare).
3. Fără puls (pentru personalul instruit care verifică pulsul).
Pentru salvatorii nespecialiști, verificarea pulsului este adesea dificilă și consumatoare de timp. Prin urmare, ghidurile moderne de prim ajutor subliniază: dacă victima este inconștientă și nu respiră normal, începeți imediat compresiile toracice.
Tehnici de resuscitare cardiopulmonară (RCP) pentru adulți: pași cheie
RCP-ul pentru adulți se concentrează, în general, pe compresii toracice puternice și rapide. Secvența utilizată în mod obișnuit este CAB: Compresii, Căi respiratorii, Respirație.
1. Compresie toracică
– Așezați victima pe spate pe o suprafață plană și dură.
– Îngenuncheați lângă victimă, la nivelul pieptului.
– Așezați palma primei mâini în centrul pieptului (deasupra sternului), apoi așezați a doua mână peste prima mână și împreunați degetele.
– Întindeți brațele, folosiți greutatea corpului pentru a apăsa.
Adâncimea compresiei: aproximativ 5-6 cm la adulți.
Rata de compresie: 100–120 de ori pe minut.
Raportul compresii-respirații: 30 de compresii : 2 respirații (dacă se efectuează respirații de salvare).
Un lucru important care este adesea uitat este să permitem pieptului să revină la poziția inițială după fiecare compresie (recul complet). Acest lucru permite inimii să se reumple cu sânge înainte de următoarea compresie.
2. Deschiderea căilor respiratorii
După 30 de compresii, dacă salvatorul este gata să administreze respirații de salvare, deschideți căile respiratorii folosind tehnica de înclinare a capului și ridicare a bărbiei:
– O mână apasă fruntea victimei pentru a-i ridica ușor capul.
– Două degete ale celeilalte mâini ridică bărbia victimei.
Această tehnică ajută la deschiderea căilor respiratorii care ar putea fi blocate de limbă la o victimă inconștientă. Cu toate acestea, dacă se suspectează o leziune a coloanei cervicale (de exemplu, într-un accident rutier), deschiderea căilor respiratorii necesită mai multă atenție, ideal din partea unei persoane instruite.
3. Respirație de salvare (Respirație)
– Închideți nasul victimei (apăsați cu degetul).
– Acoperiți gura victimei cu gura unui salvator (sau folosiți o mască).
– Inspirați timp de aproximativ 1 secundă până când pieptul victimei pare să se ridice.
– Repetați 2 respirații.
Dacă salvatorii nu sunt instruiți, se simt inconfortabil sau nu au echipament de protecție, resuscitarea cardiopulmonară doar cu mâinile este încă recomandată. Compresiile rapide și constante oferă în continuare beneficii semnificative în minutele critice.
Utilizarea defibrilatorului extern extern (DEA) în resuscitarea cardiopulmonară (RCP)
Un defibrilator automat extern (DAE) este un defibrilator automat care analizează ritmul inimii și administrează un șoc electric, dacă este necesar. Multe cazuri de stop cardiac brusc sunt cauzate de tulburări de ritm, cum ar fi fibrilația ventriculară, iar defibrilarea este tratamentul principal.
Modalități comune de utilizare a unui defibrilator extern extern (DEA):
1. Porniți defibrilatorul extern automat (DAE).
2. Atașați electrozii conform imaginii de pe dispozitiv (în general, unul pe partea dreaptă sus a pieptului, unul pe partea stângă jos).
3. Asigurați-vă că nimeni nu atinge victima în timp ce detectorul extern extern efectuează analiza.
4. Dacă defibrilatorul extern extern (DEA) sugerează un șoc, asigurați-vă că zona este sigură și apăsați butonul de șoc (sau dispozitivul va administra automat șocul).
5. Continuați resuscitarea cardiopulmonară imediat după administrarea șocului sau dacă șocul nu este recomandat.
Combinația dintre resuscitarea cardiopulmonară de calitate și utilizarea unui defibrilator extern automat cât mai rapidă posibil este un factor determinant în supraviețuirea victimei.
RCP la copii și sugari (prezentare generală)
RCP la copii și sugari are aceleași principii, dar tehnicile sunt diferite din cauza dimensiunii corporale, iar cauza stopului respirator/cardiac este adesea legată de probleme respiratorii.
La copii:
– Adâncimea compresiei este de aproximativ o treime din diametrul toracic.
– Raportul compresie-respirație poate varia în funcție de numărul de salvatori (în general 30:2 pentru un salvator, 15:2 pentru doi salvatori antrenați).
La sugari:
– Compresia se face cu două degete (un salvator) sau prin tehnica încercuirii toracelui cu două police (doi salvatori).
– Adâncimea de compresie este, de asemenea, egală cu o treime din diametrul pieptului bebelușului.
Deoarece aceste diferențe sunt atât de importante, este recomandat ca părinții, profesorii și îngrijitorii să participe la cursuri de prim ajutor și resuscitare cardio-pulmonară pediatrică.
Greșeli frecvente de evitat
Câteva greșeli care apar adesea la efectuarea resuscitarii cardiopulmonare includ:
1. Amânarea compresiilor deoarece durează prea mult verificarea respirației sau a pulsului.
2. Compresia este prea lentă sau prea superficială.
3. Oprirea prea des, de exemplu din cauza panicii sau a îndoielii.
4. Poziția greșită a mâinii, astfel încât să apese pe coaste sau pe stomac.
5. Respirațiile de salvare sunt prea puternice, astfel încât aerul intră în stomac, crescând riscul de vărsături.
Practica regulată poate ajuta salvatorul să-și dezvolte memoria musculară și să îmbunătățească calitatea compresiilor.
Importanța instruirii și a pregătirii
Deși explicațiile din acest articol pot oferi o imagine de ansamblu, cele mai bune abilități de resuscitare cardiopulmonară (RCP) se dobândesc prin instruire practică cu un instructor și un manechin de practică. Instruirea include de obicei o introducere în defibrilatoarele automate externe (DAE), tehnici de sufocare și simulări ale unor scenarii de urgență realiste. Multe instituții medicale, Crucea Roșie Indoneziană (PMI), spitale și organizații de salvare organizează în mod regulat instruire certificată în RCP.
La locurile de muncă, în școli și în locurile publice, prezența defibrilatoarelor automate automate (DAE) și a personalului instruit în resuscitare cardiopulmonară (RCP) poate îmbunătăți ratele de supraviețuire pentru victimele stopului cardiac subit. Pregătirea nu este doar responsabilitatea personalului medical, ci și a comunității.
Închidere
Resuscitarea cardiopulmonară (RCP) este o abilitate crucială care poate salva vieți. Cheia RCP constă în acționarea rapidă, asigurarea siguranței, efectuarea compresiilor toracice de înaltă calitate și utilizarea unui defibrilator extern extern (DAE) cât mai curând posibil, dacă este disponibil. Într-o situație de urgență, curajul de a acționa și cunoștințele de bază corecte pot face diferența dintre viață și moarte. Prin urmare, toată lumea este încurajată să învețe RCP printr-o instruire formală pentru a fi pregătită să ajute atunci când apare o situație critică.