Esempi di dumande è formule d'onda sonora
Intensità di u sonu
1. U livellu d'intensità di un sonu indica u valore logaritmicu di….
- A paragunazione trà a putenza in un locu è a putenza prudutta da una fonte sonora
- L'intensità di un sonu per unità di superficia
- L'intensità di un sonu à una certa distanza da a so fonte
- A paragunazione trà l'intensità di un sonu è l'intensità di a soglia auditiva umana
Discussione
Formula di u livellu d'intensità sonora:
Descrizzione di a formula: TI = livellu d'intensità, I = intensità di un sonu, Io = intensità di a soglia di l'audizione umana = 10-12 W / m2
Basatu annantu à a formula sopra, si pò cunclude chì u livellu d'intensità di un sonu indica u valore logaritmicu di a paragone trà l'intensità di un sonu è l'intensità di a soglia auditiva umana.
A risposta curretta hè D.
2. L'intensità di un sonu hè 6 x 10-6 L / cm2Sè u livellu d'intensità hè tandu aumentatu di 10 dB, tandu l'intensità diventa….
- 6 X 10-5 L / cm2
- 6 X 10-7 L / cm2
- 3 X 10-6 L / cm2
- 12 X 10-6 L / cm2
Discussione
Hè cunnisciutu chì:
Intensità (I) = 6 x 10-6 L / cm2
Intensità di soglia (Io) = 10-12 W / m2 = 10-12 W / 104 cm2 = 10-16 L / cm2
Dumandatu: Sè TI hè aumentatu di 10 dB tandu I diventa….
Risposta:
Aumentu di l'intensità sonora di 10 W/m2 = 10-3 L / cm2 equivalente à aumentà u livellu d'intensità sonora di 10 dB.2 W / m2 = 10-2 L / cm2 equivalente à aumentà u livellu d'intensità sonora di 20 dB. È cusì via.
Sè u livellu d'intensità hè tandu aumentatu di 10 dB, tandu l'intensità aumenta di 10-3 L / cm2Cusì l'intensità diventa (6 x 10-6 L / cm2) + (10-4 L / cm2) = (6 x 10-6 L / cm2) + (100 x 10-6 L / cm2) = 100 x 10-6 L / cm2.
Ùn ci hè micca una risposta ghjusta.
Risonanza di l'onda sonora
3. Fighjate a seguente imagine!
Dopu chì u diapason A hè vibratu da u battitore, u diapason B vibra ancu ellu. Questu avvenimentu si verifica perchè….
- U diapason A hà a listessa ampiezza chè u diapason B
- E duie forcelle di diapason utilizanu a listessa cassa di risonanza.
- U diapason B hà a listessa frequenza chè u diapason A
- U culore di u sonu pruduttu da i dui diapason hè u listessu.
Discussione
Dopu esse statu vibratu da u battitore, u diapason A face vibrare l'aria intornu à ellu in modu chì l'aria vibra ancu cù a listessa frequenza. Dopu, l'aria vibra u diapason B. U diapason B vibra basicamente ancu cù a so frequenza naturale, ma a so ampiezza di vibrazione hè assai chjuca è a so vibrazione ùn pò esse vista da l'ochju. Siccome a frequenza naturale di u diapason B hè a listessa chè a frequenza di vibrazione di l'aria è a frequenza di u diapason A, e molecule d'aria aumentanu l'ampiezza di vibrazione di u diapason B. U diapason B pare vibrà perchè a so ampiezza di vibrazione pò esse vista da l'ochju.
A risposta curretta hè C.
4. Un tubu di risonanza produce un forte sonu di ronziu per a prima volta quandu a lunghezza di a colonna d'aria hè 17 cm è un forte sonu di ronziu per a seconda volta quandu a lunghezza di a colonna d'aria hè 51 cm. Sè a frequenza di u diapason utilizatu hè 500 Hz. A velocità di propagazione di l'aria in u tubu hè….
- 138 m / s
- 230 m / s
- 340 m / s
- 461 m / s
Discussione
A forma di u tubu di risonanza hè una estremità aperta è l'altra estremità chjusa in modu chì a distanza trà i punti di vertice è di antinodu rispettivamente = lunghezza minima di u tubu = ¼ λ = λ/4.
Formula per a lunghezza di un cilindru:
A distanza trà i punti nodali è l'antinodi in i tubi di risonanza à estremità aperta è chjusa hè soddisfatta quandu n hè un numeru dispari.
Lunghezza d'onda per n1 = 1 è L = 0,17 metri :
Lunghezza d'onda per n2 = 3 è L = 0,51 metri :
A risposta curretta hè C.
Velocità di l'onde sonore
5. Per misurà a prufundità di l'oceanu, una nave emette onde ultrasoniche versu u fondu marinu. L'onde riflesse sò ricevute da un rilevatore nantu à a nave 12 secondi dopu. Sè a velocità di l'onde ultrasoniche in acqua hè di 1200 m/s, allora si pò cunclude chì a prufundità di l'oceanu hè...
- 7,2 km a sud
- 14,4 km a sud
- 21,6 km a sud
- 28,8 km a sud
Discussione
Hè cunnisciutu chì:
L'onda riflessa hè ricevuta da u rilevatore nantu à a nave in 12 secondi. Dunque, 12 secondi hè u tempu di andata è ritornu.
Intervallu di tempu (t) = 12 secondi / 2 = 6 secondi
A velocità di l'onde ultrasoniche in acqua (v) = 1200 m/s
Dumandatu: Prufundità di u mare (s)
Risposta:
Prufundità di u mare (s):
s = vt
s = (1200 metri/secondu)(6 secondi) = 7200 metri = 7,2 chilometri
A risposta curretta hè A.
6. U sonu di u tronu si sente 8 secondi dopu à vista di un lampu. Sè a velocità di a luce hè 3 x 108 m/sec è a velocità di u sonu in l'aria hè 340 m/sec, allora a distanza trà a fonte di u fulmine è l'ascoltatore pò esse stimata à listessa cum'è...
- 1,82 km a sud
- 2,72 km a sud
- 4,25 km a sud
- 7,24 km a sud
Discussione
Hè cunnisciutu chì:
Intervallu di tempu (t) di u muvimentu sonoru = 8 secondi
Velocità di a luce (v luce) = 3 x 108 metri/secondu
Velocità di u sonu in l'aria (v sound) = 340 metri/secondu
Dumandatu: Distanza trà a fonte di u fulmine è l'ascoltatore
Risposta:
A velocità di a luce hè cusì grande chì l'apparizione di u lampu è l'apparizione di u lampu ponu esse cunsiderate cum'è accade à u listessu tempu.
Distanza da a fonte di u fulmine à l'ascoltatore:
s = vt = (340 metri/seconda)(8 secondi) = 2720 metri = 2,72 km
A risposta curretta hè B.
7. In un certu locu, un osservatore sente u tronu 16,2 seconde dopu à l'apparizione di u lampu. Sè a velocità di a luce in l'aria hè 3 x 108 m/s è a velocità di u sonu in l'aria à quellu tempu era di 343 m/s, allora a distanza trà a pusizione di u fulmine è l'osservatore chì s'avvicina pò esse stimata cum'è….
- 5,5 km a sud
- 12,5 km a sud
- 25 km a sud
- 55 km a sud
Discussione
Hè cunnisciutu chì:
Intervallu di tempu (t) di u muvimentu sonoru = 16,2 secondi
Velocità di a luce (v luce) = 3 x 108 metri/secondu
Velocità di u sonu in l'aria (v sound) = 343 metri/secondu
Dumandatu: Distanza trà u locu di u fulmine è l'osservatore
Risposta:
A velocità di a luce hè cusì grande chì l'apparizione di u lampu è l'apparizione di u lampu ponu esse cunsiderate cum'è accade à u listessu tempu.
Distanza da a fonte di u fulmine à l'ascoltatore:
s = vt = (343 metri/seconda)(16,2 secondi) = 5556,6 metri = 5,5 km
A risposta curretta hè A.
Frequenza di l'onda sonora
8. A nota Do prodotta da una corda di chitarra è a nota Do prodotta da un pianoforte anu similitudini in chì….
- frequenza di u sonu
- culore di u sonu
- amplitudine di u sonu
- intensità di u sonu
Discussione
A nota Do di una corda di chitarra è a nota Do di un pianoforte anu similitudini in termini di frequenza di u sonu o di tonalità.
A risposta curretta hè A.
Propagazione di l'onde sonore
9. Durante u ghjornu, l'aria più vicina à a terra hà una temperatura più alta chè l'aria più luntana da a terra. Di notte, accade u cuntrariu; l'aria più vicina à a terra hà una temperatura più bassa chè l'aria più luntana da a terra. Dunque…
- Durante u ghjornu, u sonu viaghja più in sù chè in urizzuntale
- Di notte, u sonu viaghja più in sù chè in urizzuntale
- Ghjornu o notte, u sonu viaghja in tutte e direzzione.
- Ghjornu è notte, u sonu viaghja più orizzontalmente chè in sù
Discussione
Durante u ghjornu, l'aria più vicina à a terra hà una temperatura più alta chè l'aria più luntana da a terra. In altre parolle, durante u ghjornu, l'aria più vicina à a terra hè più calda chè l'aria più luntana da a terra. L'aria più calda hà una densità più bassa, dunque si move versu l'altu più facilmente. Dunque, durante u ghjornu, l'aria si move versu l'altu di più. U sonu viaghja per l'aria, è u sonu viaghja in tutte e direzzione. Tuttavia, postu chì l'aria si move versu l'altu di più durante u ghjornu, u sonu viaghja ancu versu l'altu di più.
À u cuntrariu, di notte, l'aria ùn si move micca tantu in sù, dunque u sonu ùn viaghja micca tantu in sù. Hè per quessa chì i soni luntani ponu esse intesi di notte, mentre chì i soni luntani sò difficiuli à sente durante u ghjornu.
A risposta curretta hè A.