A teoria di a ghjustizia suciale di John Rawls

A Teoria di a Ghjustizia Suciale di John Rawls

John Rawls (1921-2002) hè statu unu di i filosofi pulitichi i più influenti di u XXu seculu. A so opera, in particulare A Theory of Justice (1971), hà rivitalizatu a tradizione di a filusufia pulitica normativa, chì prima avia tendutu à esse duminata da approcci utilitaristici è ecunomichi di u benessere. Rawls hà offertu un modu di pensà à a ghjustizia suciale chì ùn calculava micca solu a felicità tutale, ma urganizava invece l'istituzioni basiche di a sucietà per rispettà ogni persona cum'è una persona uguale è dignitosa. A teoria di Rawls hè spessu chjamata "ghjustizia cum'è equità", l'idea chì i principii di ghjustizia devenu esse u risultatu di accordi ghjusti trà citadini liberi è uguali.

Sfondate di a critica di l'utilitarismu di Rawls

Prima di Rawls, l'utilitarismu era duminante in u pensamentu eticu è puliticu mudernu. L'utilitarismu valuta e pulitiche o l'istituzioni in basa à a misura in cui massimizanu a felicità o u benessere tutale. U prublema, secondu Rawls, hè chì questu approcciu rischia di sacrificà i diritti o l'interessi di un picculu gruppu per u benefiziu di a maggioranza. Se a felicità "tutale" hè aumentata, l'utilitarismu pò ghjustificà ingiustizie gravi contr'à alcuni - cum'è a discriminazione, e restrizioni à a libertà, o a disuguaglianza estrema - basta chì pruduce benefici aggregati più grandi.

Rawls ricusa sta logica di "riassumà" l'interessi individuali. Per ellu, ogni persona hà un statutu murale chì ùn pò esse trattatu solu cum'è un mezzu per un scopu cullettivu. In altre parolle, a ghjustizia ùn deve esse annullata da cunsiderazioni d'efficienza o d'utilità tutale.

Ghjustizia cum'è Equità: Idee Basi

U cuncettu di "ghjustizia cum'è equità" principia cù a quistione: chì principii devenu guvernà a "struttura basica" di a sucetà? A struttura basica abbraccia l'istituzioni chjave - a custituzione, u sistema ghjuridicu, u mercatu di u travagliu, u sistema educativu, a pulitica fiscale, ecc. - perchè queste istituzioni determinanu in modu più significativu e chance di vita di i citadini.

Rawls sustene chì i principii legittimi di ghjustizia sò quelli chì e persone raziunali sceglierianu s'elli facessinu accordi in cundizioni ghjuste. Per spiegà ste cundizioni ghjuste, Rawls introduce dui dispusitivi ben cunnisciuti: a pusizione uriginale è u velu di l'ignuranza.

READ  U rolu di a filusufìa in l'etica cummerciale

A pusizione originale è u velu di l'ignuranza

In a "pusizione uriginale", imaginemu un gruppu di persone chì cuncepiranu i principii basi di a sucietà. Tuttavia, per assicurà chì u so accordu sia veramente ghjustu (micca manipulatu da l'interessu persunale), sò posti daretu à un "velu d'ignuranza". Questu significa chì ùn sanu micca quale pusizione occuperanu in a sucietà: ùn sanu micca s'elli sò ricchi o poveri, maioritari o minoritari, talentuosi o micca, sani o disabili, nati in una cità o in un paese, eccetera.

Perchè ùn sapemu micca quale seremu, a ghjente tenderà à sceglie principii chì li pruteghjenu s'elli si trovanu in a pusizione a più vulnerabile. Eccu induve Rawls usa l'intuizione murale: se cuncepimu una sucietà senza cunnosce u nostru destinu, sceglieremu regule ghjuste, micca regule chì beneficianu una classa particulare.

I dui principii di ghjustizia di Rawls

Da questu esperimentu di pensamentu, Rawls afferma chì e persone razionali sceglieranu i dui principii di ghjustizia seguenti:

1. U Principiu di l'Ugualità Libertà
Ognunu hà u listessu dirittu à u schema u più largu di libertà fundamentali, in quantu quelle libertà sò cumpatibili cù libertà simili per l'altri.
E libertà fundamentali includenu a libertà d'opinione, a libertà di religione, a libertà d'associazione, a libertà pulitica (u dirittu di votà è d'esse elettu), a libertà da a detenzione arbitraria è una prutezzione ghjuridica ghjusta.

2. U Principiu di a Differenza è di l'Ugualità di l'Opportunità
L'ineguaglianza suciale è ecunomica pò esse ghjustificata solu s'ella rispetta duie cundizioni:
– Ghjusta uguaglianza d'uppurtunità: i posti è i posti sò aperti à tutti in cundizioni di vera uguaglianza d'uppurtunità, micca solu "formale" (per esempiu, tutti ponu candidà si per un impiegu, ma l'accessu à l'educazione è à e rete suciale hè assai ineguale).
– Principiu di differenza: a disuguaglianza hè legittima solu s'ella furnisce u più grande benefiziu à quelli menu avvantaggiati.

Questi dui principii anu una priorità lessicale: u principiu di e libertà fundamentali ùn deve esse sacrificatu per un guadagnu ecunomicu. Inoltre, una ghjusta uguaglianza di opportunità hà a precedenza annantu à a ghjustificazione di a disuguaglianza per mezu di u principiu di differenza.

READ  Pitagora è a filusufia di i numeri

U significatu di u principiu di a differenza: disuguaglianza limitata è rispunsevule

U principiu di differenza ùn hè micca una chjama à l'equalizazione di u redditu. Rawls ricunnosce chì a disuguaglianza pò favurisce a produttività, l'innuvazione è a crescita. Ma esige una ghjustificazione murale: a disuguaglianza migliora a pusizione di i più svantaggiati?

Per esempiu, a sucietà pò furnisce incentivi più alti per certe prufessioni (per esempiu, medichi specialisti in zone remote) se a pulitica rende i servizii sanitarii più accessibili à i gruppi prima svantaggiati. À u cuntrariu, a disuguaglianza chì arricchisce solu uni pochi eletti senza migliurà l'accessu à i servizii basi - educazione, assistenza sanitaria, alloggi adeguati è impiegu - per i gruppi à redditu più bassu hè difficiule da ghjustificà, secondu Rawls.

Ghjusta uguaglianza di opportunità: più chè una semplice "meritocrazia"

Rawls hà criticatu a meritocrazia stretta. Sicondu Rawls, u talentu naturale è e circustanze familiale custituiscenu a "furtuna murale". Sè qualchissia hà successu perchè hè natu in una famiglia ricca cù accessu à una educazione superiore, ùn hè micca solu u risultatu di un travagliu persunale duru. Dunque, e strutture suciali devenu curregge e disuguaglianze d'opportunità da u principiu.

Una ghjusta uguaglianza d'opportunità esige pulitiche chì mitighinu l'effetti di l'urigine suciale: educazione publica di qualità, borse di studiu, assistenza sanitaria accessibile, prutezzione di i zitelli è un mercatu di u travagliu senza discriminazione. Stu principiu mette in risaltu chì a cumpetizione suciale hà sensu solu s'è u puntu di partenza ùn hè micca troppu ineguale.

Struttura di basa è rolu di l'istituzioni

L'attenzione di Rawls à e strutture basiche rende a so teoria assai pertinente per a cuncepzione di e pulitiche publiche. Si occupa micca solu di a virtù persunale, ma ancu di cumu e lege è l'istituzioni modellanu a distribuzione di i diritti, di l'obbligazioni è di e risorse. In una sucietà rawlsiana, a ghjustizia ùn hè micca solu a carità di l'individui ricchi à l'individui poveri, ma hè integrata in u sistema fiscale, a sicurezza suciale, e regule di u mercatu è l'accessu à i servizii publichi.

Per via di questu, a teoria di Rawls hè spessu letta cum'è una difesa di un statu suciale forte - ancu s'è Rawls stessu ùn s'identificava micca cù alcun mudellu ecunomicu particulare. Ciò chì impurtava per ellu era se l'istituzioni travagliavanu per prutege e libertà fundamentali, furnisce uguali opportunità è migliurà a pusizione di i più vulnerabili.

READ  Postmodernismu è critica di u razionalismu

Critica è dibattitu annantu à Rawls

A tiuria di Rawls hà suscitatu un dibattitu diffusu. I libertarii cum'è Robert Nozick anu criticatu Rawls per avè ghjustificatu una ridistribuzione chì viola i diritti di pruprietà. I ​​cumunitaristi cum'è Michael Sandel, invece, anu sustinutu chì Rawls dà troppu impurtanza à l'individuu astrattu è ignora i ligami suciali è l'identità cumunitarie reale chì formanu e scelte umane.

Ci hè ancu una critica chì u velu di l'ignuranza hè troppu ipoteticu: l'accordi "imaginati" ùn riflettenu micca necessariamente cunflitti è disuguaglianze reali. Tuttavia, i sustenitori di Rawls affermanu chì a pusizione originale ùn hè micca un sondaggio d'opinione, ma piuttostu un strumentu per testà l'intuizioni murali: un principiu ghjustu hè quellu chì pò esse ghjustificatu per qualchissia indipendentemente da a furtuna suciale.

A rilevanza di a teoria di Rawls per a ghjustizia suciale cuntempuranea

In mezu à a crescente disuguaglianza ecunomica, i dibattiti nantu à a tassazione progressiva, l'assicuranza sanitaria, l'accessu à l'educazione è a discriminazione strutturale, Rawls ferma pertinente. U principiu di l'uguaglianza di libertà ci ricorda chì a demucrazia è i diritti civili ùn devenu micca esse scambiati per a crescita ecunomica. Una ghjusta uguaglianza di opportunità esige di affrontà e cause profonde di a disuguaglianza, micca solu di furnisce un sollievu tempuraneu. U principiu di differenza sfida a sucietà à ghjudicà u prugressu micca da i livelli medii di prosperità, ma da e cundizioni di i gruppi più svantaggiati.

Infine, a teoria di a ghjustizia suciale di John Rawls ci invita à vede a sucietà cum'è un prughjettu collaborativu trà citadini uguali. A ghjustizia ùn hè misurata micca solu da u benessere tutale di tutti, ma da s'è e nostre regule sò accettate ghjustamente da tutti, in particulare da quelli più vulnerabili. Cù u quadru di "ghjustizia cum'è equità", Rawls offre una bussula murale per a pulitica muderna: custruisce istituzioni chì rispettanu a libertà, espandenu l'uppurtunità è assicuranu chì u prugressu spartutu sia veramente impurtante per tutti.

Lasciate un cummentariu