U cuncettu di cuscenza secondu John Searle

U cuncettu di cuscenza secondu John Searle

A cuscenza hè unu di i prublemi i più difficiuli in a filusufia di a mente. Da una parte, e neuroscienze è a psiculugia cuntinueghjanu à elucidà i meccanismi di u cervellu in dettagliu; da l'altra parte, l'esperienza sughjettiva - ciò chì hè di vede u rossu, sente u dolore, o ricurdà a zitiddina - ùn pare micca facilmente riducibile à a mera attività neuronale. John Searle occupa una pusizione distintiva in questu dibattitu: ricusa u dualisimu chì separa a mente da u corpu, ma ancu u riduzionisimu chì cunsidereghja a cuscenza cum'è nunda di più chè un prucessu fisicu chì pò esse spiegatu in modu esaustivu in termini puramente ughjettivi. Questu articulu esamina u cuncettu di cuscenza di Searle, cumprese l'idea di "naturalisimu biologicu", e caratteristiche chjave di a cuscenza, a so relazione cù l'intenzionalità, è a so critica di l'approcci computazionali à a mente.

1. Sfondate: rigettà dui campi estremi

Searle vede i dibattiti nantu à a cuscenza spessu cascà in dui estremi. Prima, u dualisimu (per esempiu, a versione pupulare di l'"anima" chì hè separata da u corpu), chì sustene chì a cuscenza ùn pò esse spiegata scientificamente perchè ùn face micca parte di u mondu fisicu. Siconda, u materialismu riduzionistu, chì prova à "rimuovere" a cuscenza da a spiegazione scientifica, per esempiu dichjarendu chì a cuscenza hè solu una illusione linguistica, una idea sbagliata, o semplicemente un modu di parlà di u cumpurtamentu.

Sicondu Searle, e duie pusizioni sò problematiche. U dualismu lotta per spiegà cumu qualcosa di micca fisicu puderia interagisce cù u cervellu. Intantu, u riduzionismu, in u so tentativu di mantene l'ughjettività scientifica, ignora i dati i più immediati è concreti: l'esperienza cusciente stessa. Per Searle, a cuscenza ùn hè micca una illusione; hè un fattu biologicu cusì reale cum'è a digestione o a fotosintesi.

2. Naturalismu biologicu: a cuscenza cum'è fenomenu biologicu

U cuncettu chjave di Searle hè u naturalismu biologicu. In questu quadru:

1. A cuscenza face parte cumpletamente di a natura. Ùn ci hè nisuna "sustanza mentale" separata da u mondu fisicu.
2. A cuscenza hè causata da prucessi biologichi in u cervellu. Vale à dì, l'attività di certi neuroni produce esperienze cuscienti.
3. A cuscenza hè una caratteristica à livellu di sistema. Ùn hè micca qualcosa chì si pò truvà in un solu neurone, ma nasce piuttostu da l'urganizazione è l'attività di a rete neurale in tuttu.
4. A cuscenza hà una ontologia di prima persona. Questu significa chì a cuscenza esiste cum'è una sperienza sughjettiva - solu direttamente accessibile à u sughjettu chì a sperimenta - ancu s'è e so cause ponu esse studiate obiettivamente per mezu di e neuroscienze.

READ  Teoria utilitarista di a felicità

In questu modu, Searle prova à mantene duie cose à tempu: un impegnu per a scienza (a cuscenza face parte di a natura è hà cause biologiche) è un impegnu per a realità di l'esperienza soggettiva (a cuscenza ùn pò esse cancellata per comodità teorica).

3. Sughjettività è "ontologia in prima persona"

Searle distingue trà epistemulugia (cumu sapemu qualcosa) è ontulugia (cumu esiste qualcosa). A cuscenza, per ellu, hè ontologicamente sughjettiva: u dulore esiste cum'è qualcosa sentitu, micca cum'è un ughjettu cum'è una petra o un bicchieru. Tuttavia, a cuscenza pò ancu esse studiata scientificamente perchè i so prucessi cerebrali ponu esse osservati da una perspettiva di terza persona.

U puntu chjave: a scienza ùn hà micca da trattà solu di cose ontologicamente oggettive. A scienza pò esaminà i fenomeni sughjettivi per mezu di a currelazione, a sperimentazione è a spiegazione causale, senza nigà chì i fenomeni stessi sò sperimentati internamente.

4. E caratteristiche principali di a cuscenza secondu Searle

Searle mette in risaltu parechje caratteristiche impurtanti di a cuscenza:

– Qualitative: l'esperienze anu sempre un "certu gustu" (qualia), per esempiu un gustu amaru, u culore turchinu, o un sentimentu d'ansietà.
– Suggettivu: ci hè sempre un "pruprietariu" di l'esperienza; l'esperienza accade à qualchissia.
– Unificatu: in un mumentu, sperimentemu u mondu cum'è un tuttu, micca cum'è pezzi di dati separati.
– Hà un focus è un bordu (centru è periferia): ci hè qualcosa chì hè u centru di l'attenzione, ma ci hè ancu un sfondate di sperienza chì ferma presente.
– Intenzionale è micca intenzionale: parechji stati di cuscenza sò "à propositu di qualcosa" (per esempiu, crede chì piove), ma ci sò ancu sperienze cum'è u dolore chì ùn sò micca necessariamente "à propositu" di un oggettu esternu.

Attraversu ste caratteristiche, Searle vole mustrà chì a cuscenza hà una struttura ricca è ùn pò esse simpliciamente ridutta à una lista di cumpurtamenti o di risultati computazionali.

READ  Esistenzialismu è libertà individuale

5. A relazione trà a cuscenza è l'intenzionalità

In a filusufia di a mente, l'intenzionalità significa "direzzione" o "aboutness" - i pinsamenti sò sempre diretti versu qualcosa: un ughjettu, un statu di cose, un'idea. Searle hè famosu per a so analisi di l'intenzionalità, è mette a cuscenza cum'è un cuntestu cruciale per parechje forme d'intenzionalità.

Ellu distingue trà l'intenzionalità cusciente (per esempiu, pensu à i piani di dumane) è l'intenzionalità inconsciente (per esempiu, credenze di fondu à e quali ùn pensu micca, ma chì influenzanu quantunque e mo azzioni). Eppuru, Searle cunsidereghja a cuscenza cum'è fundamentale perchè furnisce un "spaziu fenomenale" in u quale assai attività mentale piglia forma, è perchè certi stati mentali sò più facilmente capiscibili s'è no l'assuciemu à a pussibilità d'esse cusciente.

6. Critica di u computazionalisimu: "l'urdinatori ùn capiscenu micca"

Searle hè cunnisciutu per u so argumentu di a Stanza Cinese, chì sfida l'idea chì a mente hè essenzialmente un prugramma per urdinatore. In u scenariu, una persona chì ùn capisce micca u cinese hè posta in una stanza cù un libru di regule per manipulà i simboli cinesi. Da fora, e so risposte parenu currette, cum'è s'ellu "capisce". Tuttavia, secondu Searle, esegue solu regule sintattiche (manipulazione di simboli) senza capisce u significatu (semantica).

U puntu cruciale di a so critica: u calculu hè sintatticu, mentre chì u pensamentu hè semanticu. I prugrammi per urdinatore, quantunque cumplessi, processanu solu simbuli basati annantu à a so forma formale, micca u so significatu sperimentatu. Dunque, secondu Searle, l'esecuzione di un prugramma ùn hè micca una cundizione sufficiente per pruduce cuscenza o capiscitura.

Questu ùn significa micca chì Searle ricusa u rolu di l'urdinatori in a scienza cognitiva. Ricusa simpliciamente l'affermazione filosofica chì "a mente hè un urdinatore" in sensu litterale, o chì a cuscenza emergerebbe automaticamente se l'hardware fussi abbastanza putente per eseguisce u prugramma ghjustu.

7. Emergenza è causalità: a cuscenza hà un putere causale

In u naturalismu biologicu, a cuscenza hè capita cum'è un fenomenu emergente: nasce da l'attività neuronale, ma ferma una caratteristica reale, à livellu di sistema. Searle ricusa l'idea chì s'è qualcosa "emerge" hè solu epifenomenale (ùn hà micca effettu). Per ellu, a cuscenza hà un putere causale: l'esperienza di u dolore pò fà ci ritirà a manu; una intenzione pò causà un'azione. Sta causalità ferma coerente cù u mondu fisicu perchè a cuscenza face parte di u prucessu biologicu stessu, micca una entità straniera chì "s'infiltra" in u cervellu.

READ  Sartre è u cuncettu di disperazione

Questu hè impurtante perchè parechje teorie, per via di a cuerenza fisicalista, tendenu à trattà u mentale cum'è solu una "ombra" di u fisicu. Searle sustene chì questu cuntradisce l'esperienza quotidiana è e spiegazioni scientifiche di u cumpurtamentu chì implicanu a ragione, a presa di decisioni è l'attenzione.

8. Implicazioni per a ricerca di a cuscenza

L'opinione di Searle incuragisce un approcciu realisticu ma micca simplisticu. Sè a cuscenza hè un fenomenu biologicu, allora a quistione scientifica diventa: quali meccanismi neurali sò sufficienti è necessarii per pruduce una sperienza cusciente? Tuttavia, postu chì a cuscenza hè sughjettiva, a metodologia di ricerca deve ancu rispettà i rapporti fenomenologichi (rapporti di sperienza) cum'è dati validi, ancu s'elli anu bisognu di esse testati è correlati cù misurazioni oggettive.

In altre parolle, Searle offre una via di mezu: una ricerca seria nantu à u cervellu senza scartà l'esperienza cum'è una "distrazione" filosofica.

9. Kesimpulan

U cuncettu di cuscenza di John Searle prova à mantene dui principii spessu cunflittuali: l'aderenza à u naturalismu scientificu è u ricunniscenza di a realità irriducibile di l'esperienza soggettiva. Attraversu u naturalismu biologicu, Searle vede a cuscenza cum'è una caratteristica biologica à livellu di sistemi causata da prucessi neuronali, chì pussede una ontologia in prima persona è chì pussede un veru putere causale. Rifiuta ancu a riduzione di a cuscenza à u semplice calculu, affermendu chì a capiscitura è u significatu ùn nascenu micca automaticamente da a manipulazione di simboli.

Per Searle, a grande sfida ùn hè micca di sceglie trà "mente è materia", ma di sviluppà un modu di pensà è di ricerca chì ricunnosce chì a cuscenza hè un fattu di a natura - un fattu unicu in quantu esiste solu cum'è sperienza per u sughjettu, ma ferma integratu in u tessutu causale di u mondu biologicu. Cù sta pusizione, Searle furnisce un quadru putente per discute a cuscenza filosoficamente mentre lascia sempre a porta aperta à spiegazioni scientifiche più prufonde.

Lasciate un cummentariu